Lună: septembrie 2023

Educația sanitară

Pentru a putea combate factorii de risc și pentru a cultiva un stil de viață sănătos, este necesară nu numai intervenția medicului, ci și o educație corespunzătoare a individului care să acționeze în interesul propriei sale sănătăți. Educația sanitară presupune un complex de măsuri tehnico-organizatorice care vizează creșterea gradului de cultură sanitară a individului în vederea însușirii și practicării unor comportamente capabile să asigure păstrarea și îmbunătățirea stării sale de sănătate.

Prevenția

Prevenția primară

Îngrijind diferite boli, specialiștii de profil văd pacientul doar după ce boala a apărut și a evoluat. Fiind medicul pacientului de la naștere până la moarte, medicul de familie este de obicei acel medic care vede pacientul înainte ca boala să apară.

Pentru a realiza o prevenție primară eficientă, medicul de familie va trebui să acționeze atât asupra individului, cât și asupra familiei (omul se naște și trăiește într-o familie) și asupra mediului în care aceasta trăiește.

Acțiunile de prevenire asupra individului sunt:

• acțiuni nespecifice – urmăresc prevenirea bolilor în general (exemple: educația pentru sănătate, combaterea factorilor de risc)
• acțiuni specifice – urmăresc prevenirea anumitor boli (exemple: vaccinarea, sterilizarea unor purtători sănătoși, prevenirea specifică a unor boli necontagioase.

Vaccinarea urmărește realizarea unei imunizări specifice împotriva unor boli infecțioase, mai ales la acei indivizi, sau grupuri de indivizi, care prezintă o receptivitate crescută față de boala respectivă.

Prevenția secundară

Deoarece există foarte mulți factori de risc neinfluențabili, iar mecanismele de apărare ale organismului au anumite limite, oricâte mijloace de prevenție s-ar aplica, până la urmă bolile tot apar. În această situație, bolile trebuie să fie depistate cât mai precoce deoarece în unele boli șansele de vindecare sau de supraviețuire sunt cu atât mai mari cu cât boala este tratată mai precoce.

Depistarea precoce a bolilor se poate face:

• în cadrul consultațiilor curente
• în cadrul examenelor de bilanț (consultului periodic)
• prin intermediul screening-ului

Prevenția terțiară

Deoarece bolile cronice au de obicei o evoluție progresivă, atrăgând în procesul patologic tot mai multe aparate și organe și agravând astfel starea de sănătate a bolnavului, după ce bolile au fost depistate, se pune problema tratării corecte și a prevenirii agravărilor și complicațiilor. În acest sens, s-au elaborat o serie de norme privind managementul bolilor cronice.

S-a constatat că prin îngrijirea corespunzătoare a bolnavilor cronici se poate preveni apariția complicațiilor, se poate îmbunătăți calitatea vieții și se poate prelungi viața bolnavilor.


Materiale privind educația sanitară

SPĂLATUL CORECT AL MÂINILOR

STOP COVID!

STOP GRIPA!

PIRAMIDA ALIMENTARĂ PENTRU O VIAȚĂ SĂNĂTOASĂ

Piramida alimentara este alcatuita din doua sectiuni: baza (formata din alimente sanatoase, care trebuie consumate cel mai frecvent ) si varful (ce contine alimente nesanatoase, ce trebuie consumate in cantitati mai mici, ocazional).

Piramida alimentelor sanatoase este formata din 5 grupa alimentare:

1. Cerealele, cartofii, painea, orezul, pastele – reprezinta o sursa importanta de energie pentru simplu fapt ca ele contin carbohidrati
2. Fructele si legumele – Consumul zilnic de fructe si legume este foarte important pentru mentinerea sanatatii organismului
3. Carnea si ouale – acestea sunt foarte bogate in proteine, element, ce constituie baza in alcatuirea tuturor celulelor din organism
4. Produsele lactate – reprezinta o sursa importanta de calciu, acesta fiind necesare dezvoltarii si mentinerii integritatii osoase si dentare ale organismului
5. Grasimile, dulciurile, uleiurile – în varful piramidei se gasesc aceste 3 alimente, intrucat se caracterizeaza printr-un aport caloric mare, fara insa a acoperi in mod satisfacator toate principiile nutritive.

Sfaturi despre alimentatie:

1. Mananca alimente neprocesate, verzi, proaspete.

2. Mananca la fiecare patru ore, fie ca e masa principala sau gustare.

3. Nu urma orice dieta gasesti, ai nevoie de una potrivita stilului tau de viata si organismului.

4. Mananca peste macar o data pe saptamana.

5. Nu manca fructele dupa masa, ci inainte de masa cu o ora.

6. Nu este recomandat sa dormi dupa ce mananci.

7. Inlocuieste zaharul cu miere.

8. Mananca ceapa si usturoi pentru o imunitate puternica.

9. Alege salata de fructe in locul unei prajituri.

10. Dimineata pe stomacul gol beti apa, cat de multa puteti si va simtiti confortabil.

STOP FUMAT!
Fumatul este strict interzis în toate unitățile Clinicii NewMedics din țară!
Legea cu privire la interzicerea fumatului a intrat in vigoare la 21 iunie 2002 si a fost modificata prin Legea nr 15/ 2016 Scopul acesteia este de a proteja angajatii si pacientii de efectele nocive ale fumatului pasiv.

In toate zonele din interiorul spitalului: saloane, holuri, balcoane, scari de acces, intrari etc. fumatul este interzis. Aceasta inseamna ca oricine vrea sa fumeze trebuie sa paraseasca cladirea.

Nerespectarea acestei prevederi se sanctioneaza cu amenda intre 100 – 500 RON.

Vreti sa va lasati de fumat?

Stim ca renuntarea la fumat nu este usoara, dar sprijinul este disponibil pentru a-i ajuta pe cei care doresc sa renunte.

PROGRAMUL NATIONAL STOP FUMAT, un program al Ministerului Sanatatii, a luat fiinta in 2007 si este coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Sustinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici si psihologi din peste 20 de orase din Romania, programul isi propune sa le ofere persoanelor care fumeaza acces la un tratament complet, ce imbina consiliere psihologica de specialitate cu tratament medicamentos, pentru a ii ajuta sa renunte la fumal. Sfaturile specialistilor StopFumat respecta in totalitate recomandarile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, aliniindu-se altor programe de acest gen desfasurate pe tot globul.

Astfel, programul National Stop Fumat include:

O linie telefonica cu apel gratuit (cunoscuta sub numele de TelVerde: 0800 878 673) – orice persoana interesata de renuntarea la fumat poate apela aceasta linie si intra in legatura cu un specialist pentru a primi mai multe detalii

Consiliere psihologica privind renuntarea la fumat, sub forma unor intalniri periodice cu un psiholog.

Acces la medicamente gratuite ce usureaza procesul de renuntare la fumat.

Toate informatiile pe aceasta tema le gasiti aici: stopfumat.eu

Recuperarea activă a pacientului

Programul de recuperare este constituit din totalitatea procedeelor care ajută la recuperarea fizică și psihică a pacienților care au suferit de diferite afecțiuni.

Reabilitarea trebuie instituită cât mai curând posibil, pentru a asigura desfășurarea unei vieți normale.

Metodele de reabilitare diferă de la o persoană la alta, însă au același scop și anume:

– dobândirea unui status funcțional care să ofere independența și ajutor minim din partea celorlalte persoane;

– acomodarea fizică și psihică a persoanei cu schimbările determinate de boală;

– integrarea corespunzătoare în familie și comunitate.

Funcțiile motorii (folosirea membrelor, mersul) se recuperează după un interval relativ scurt de timp de aceea este foarte important ca reabilitarea și recuperarea fizică să înceapă cât mai curând posibil. Pacientul este încurajat să se ridice din pat și să încerce să facă câțiva pași. În unele cazuri acest proces poate să dureze până ce pacientul își reface forța musculară și învață să meargă din nou.

Recuperarea inițială variază de la un pacient la altul, în funcție de mai mulți factori, precum: afecțiunea de care a suferit, vârsta pacientului și bolile asociate. De asemenea, recuperarea necesită multă răbdare și sprijin din partea personalului sanitar precum și a familiei și prietenilor. Reabilitarea inițială continua și după externarea sau transferul pacientului într-o altă secție medicală (de recuperare medicală).

Programul de reabilitare include:

– o serie de exerciții fizice

– tratament medicamentos (dacă este necesar)

– consiliere psihologică

– încurajarea activităților sociale

– participarea în diferite programe educaționale

– stil de viață sănătos

– încurajarea unor activități care îi pot oferii independența necesară desfășurării unei vieți normale.

Reabilitarea este un proces îndelungat care poate să devină frustrant și care poate să declanșeze episoade recurente de depresie. În acest caz se recomandă consilierea psihologică și tratamentul medicamentos de specialitate.

Tulburările de limbaj și comunicare pot încetini recuperarea pacientului, astfel ca reintegrarea sociala poate fi de asemenea mai grea. Este bine ca pacientul să discute cu familia despre frustrările pe care le are, pentru a trece mai ușor peste acestea.

Stilul sănătos de viață este compus din:

– Odihnă (somnul), managementul stresului (managementul energiei);

– Alimentația sănătoasă şi hidratare;

– Munca şi mișcarea;

– Activități fizice şi controlul greutății. Managementul stresului

– Educația.

Odihnă: 7-8 ore pe zi. Odihna prin somn, cel mai sănătos somn este noaptea începând cu orele 22:00 – 23:00 până la orele 6:00 – 07:00 dimineața.

Odihna poate să fie şi activă. Odihna activă sau să faci ceva ce te destinde, ce te relaxează: înot, exercițiu fizic sau sport intens, cititul unei cârti, ascultarea muzicii etc.

Alimentația: dieta echilibrată (o dietă sănătoasă și echilibrată conține fructe, legume, cereale integrale, surse slabe de proteine, grăsimi sănătoase și surse de calciu degresate complet sau parțial.)

Hidratarea: minimum 2 litri de apă pe zi (apă şi NU: cafea, băuturi dulci sau acidulate, sucurile de pe piață, de preferat apa plată, de izvor sau chiar de la robinet.

Munca şi mișcarea: Munca (de preferat intensă) 8 ore pe zi. Mișcarea intensă în urma căreia să se transpire (mai ales pentru cei care au munca sedentară, muncă de birou etc) minim 1h pe zi sau lucrul în gospodărie, exerciții fizice, sportul, chiar urcatul scărilor şi mersul pe jos minim 30-45 minute pe zi este sănătos.

Activități fizice şi controlul greutății. Managementul stresului: Să luăm viața așa cum este cu bune şi mai puțin bune, să nu lăsăm necazurile, stresul să ne doboare altfel sistemul imunitar va scădea, şi la un om cu sistemul imunitar scăzut vor apărea iminent boli, afecțiuni grave si chiar fatale: obezitate, cancer, diabet, boli cardiovasculare, AVC etc.

Să găsim metode de a ne relaxa, de a ne detașa de stresul zilnic care ne poate aduce boli în viață astfel: ascultând muzica care ne relaxează, sau citind o carte, ieșind cu prietenii sau animalele de companie în zone cu verdeață în care ne putem oxigena creierul şi să ne simțim mai bine, să facem mișcare, exerciții fizice… Sportul face ca sistemul imunitar să fie mai rezistent şi să ne simțim mai bine să fim mai rezistenți la stres şi să prevenim şi chiar să vindecam bolile care au fost declanșate de un stil de viață nesănătos.

Educația (care include şi autoeducația, dezvoltarea personală): Educația este un alt factor important care intră în componenta stilului de viață sănătos. Stilul de viață sănătos înseamnă să ne schimbăm modul de a trăi dar şi modul de gândire (nesănătos) cu un mod de trai şi de gândire sănătoasă constructivă, pozitivă.

Să renunțăm prin informare, educare, auto educare la obiceiurile proaste, nesănătoase şi să le înlocuim prin obiceiuri bune, sănătoase pentru noi şi cei din jurul nostru.

Elemente principale de luptă împotriva durerii cronice

Durerea cronică este larg privită ca reprezentând boala însăși. Ea poate fi mult înrăutățită de către factorii de mediu și cei psihologici. Durerea cronică persistă o perioadă de timp mai lungă decât durerea acută și este rezistența la majoritatea tratamentelor medicale. Ea poate și adesea chiar cauzează probleme grave pentru pacient. Semnalele dureroase rămân active în sistemul nervos timp de săptămâni, luni sau ani. Efectele fizice includ tensiunea musculară, mobilitatea limitată, lipsa de energie și schimbări în pofta de mâncare. Efectele emoționale includ depresie, supărare, anxietate și teama de reîmbolnăvire. O asemenea teamă poate împiedica persoana să revină la munca sa obișnuită sau la distracțiile sale.

Acuzele frecvente de durere cronică includ :

– Durerea de cap

– Durerea dorsal–lombară

– Durerea legată de cancer

– Durerea artritică

– Durerea neurogenă (durerea rezultată din lezarea nervilor)

– Durerea psihogenă (durere datorată nu unei boli trecute sau leziuni sau vreunui semn vizibil de leziune

interioară).

Tratamentul durerii cronice de regulă implică medicamente și terapie. Medicamentele folosite pentru durerea cronică includ analgezice, antidepresive și anticonvulsive. Diferite tipuri de medicamente ajută persoanele cu diferite tipuri de durere. De obicei folosiți medicamente cu acțiune de lungă durată pentru durerile constante. Medicamentele cu acțiune de scurtă durată tratează durerile trecătoare.

Unele tipuri de terapie ajuta la reducerea durerii dvs. Fizioterapia (cum este stretching-ul) precum și sporturile cu impact redus (cum sunt mersul pe jos, înotul sau bicicleta) pot ajuta la reducerea durerii. Totuși, prea mult sport sau deloc poate dăuna pacienților cu dureri cronice. Terapia ocupaționala vă învață cum să vă adaptați ritmul și cum să vă realizați sarcinile obișnuite astfel încât să nu vă dăuneze .Terapia comportamentală vă poate reduce durerea prin metode (cum este meditația sau yoga) care vă ajută să vă relaxați. Poate ajuta și la scăderea stresului.

Schimbările de stil de viață sunt o parte importantă din tratamentul durerii cronice. Renunțarea la fumat de asemenea, deoarece nicotina din țigări poate face ca anumite medicamente să fie mai puțin eficiente. Fumătorii au mai multe dureri decât nefumătorii. Majoritatea tratamentelor pentru durere nu vă vor anula complet durerea. În schimb, tratamentul va reduce gradul de durere pe care îl aveți și de câte ori apare. Vorbiți cu doctorul pentru a afla cel mai bun mod de a vă controla durerea.

Programarea internărilor pentru bolnavii cronici

Internările pacienților cronici sunt voluntare, cu Bilet de Trimitere prin intermediul unei programari.

Informații privind externarea

• Medicul curant stabileşte data externarii si o comunică pacientului la vizită
• Medicul curant completează Biletul de externare şi Scrisoarea medicală în două exemplare: un exemplar se ataşează la Foaia de spitalizare de zi, iar al doilea exemplar se înmânează pacientului/aparţinătorului
• Pacientul va transmite Scrisoarea medicală Medicului de Familie. 

Medicul curant va consemna în Biletul de externare şi în Scrisoarea medicală următoarele: diagnosticul de externare; starea pacientului la externare; tratamentul medical pe care pacientul trebuie să îl urmeze; indicaţii privind regimul alimentar şi de viaţă; data următorului control medical.

Tipuri de documente care se eliberează pacientului la externare

• Bilet de externare;
• Scrisoare medicală;
• Certificat de concediu medical (după caz);
• Adeverinţă medicală (după caz);
• Reţetă medicală compensată sau simplă (după caz);
• Bilete de trimitere către alți specialiști/investigaţii paraclinice (după caz);
• Referat medical către serviciile de expertiză (după caz).